0756 815 920
10ani de experientaProfesionala
10ani de experientaProfesionala

Stresul inamic sau aliat? Tu decizi!

Nu stresul ne omoara ci felul cum reactionam la el. Strategii pentru a face fata stresului
09 noiembrie, 2013 / de Adelina Muresan / comentarii

Stresul nu trebuie eliminat din viata noastra, si nici nu prea avem cum sa facem asta. Daca stim sa il “folosim” stresul poate sa ne ajute sa avem performante mai bune, sa ne concentram mai bine, sa fim mai motivati si mai sanatosi.

In ultima perioada stresul a devenit inamicul numarul unu, caruia i s-au atribuit o multime de efecte nocive asupra sanatatii, relatiilor si performantelor noastre. Dar stresul nu e independent de noi, dimpotriva este foarte subiectiv si avem posibilitatea sa “alegem” cum si in ce fel ne influenteaza.

Scopul acestui articol este de a sustine ca stresul nu este neaparat ceva rau. Pentru a intelege argumentele pentru acest lucru e nevoie sa intelegem ce este de fapt stresul si cum se manifesta acesta.

Ce este stresul

Stresul este o stare de disconfort care apare atunci cand ne confruntam cu situatii dificile, periculoase sau importante.

Stresul este subiectiv, adica nu pentru oricine apare in acelasi situatii. Simtim stresul intr-o anumita situatie daca evaluam situatia respectiva ca fiind dificila, periculoasa sau importanta si daca simtim ca nu avem resursele de a-i face fata.

Stresul are la baza un mecanism neuro-fiziologic numit mecanismul de “lupta sau fuga”. Acesta se activeaza automat atunci cand ne aflam intr-o situatie periculoasa din punct de vedere obiectiv (ne ataca cineva) sau subiectiv (avem de prezentat o lucrare).

In aceste situatii creierul activeaza automat mecanismul de aparare al organismului determinand eliberarea asa-zisilor “hormoni ai stresului” in sange – acestia fac ca muschii sa devina tensionati, inima sa bata mai repede, respiratia sa devina mai rapida si sa transpiram. Aceste modificari ne pot ajuta intr-o situatie de pericol real – sa fugim, sau sa ne aparam insa pot sa ne afecteze performanta in situatii in care pericolul nu este real – cum ar fi o prezentare in fata unui public.

Tipuri de stres

Stresul acut

Stresul acut este stresul de scurta durata, este starea de energie pe care o avem atunci cand suntem in intarziere, cand trebuie sa traversam repede strada pentru ca o masina se indreapta in viteza spre noi, cand avem de prezentat o lucrare, cand dam un examen sau avem o intalnire importanta.

La nivel fiziologic stresul acut se poate manifesta prin dureri de cap, senzatie de ameteala, transpiratie, diaree, durere in zona pieptului, tensiune musculara, batai mai rapide ale inimii si respiratie mai rapida.

Acest tip de stres nu este nociv pe termen scurt, insa exista o serie de persoane care traiesc frecvent acest tip de stres. Sunt persoanele carora le este greu sa isi organizeze timpul sau care se ingrijoreaza excesiv pentru orice.

Tot mai multe studii arata ca aceste episoade traite frecvent pot sa afecteze sanatatea persoanei deoarece hormonii stresului aflati in sange pe termen lung pot influenta aparitia unor probleme de sanatate cum sunt migrenele, hipertensiunea, problemele cardiace, depresia, anxietatea, problemele de somn.

Stresul cronic

Stresul cronic este starea de tensiune continua in care ne tine o problema din care nu vedem iesire. Poate sa fie un loc de munca de care nu suntem multumiti, o relatie disfunctionala, o problema de sanatate sau problemele financiare. Acest tip de stres este periculos atat pentru starea noastra emotionala cat si pentru sanatatea noastra fizica. Studiile sugereaza ca stresul cronic este legat de sase dintre cauzele mortalitatii: problemele cardiace, cancerul, afectiunile pulmonare, accidentele, ciroza si suicidul.

Atunci cand vorbim de stresul cronic este foarte important sa actionam pentru a reduce influenta acestuia asupra noastra. Acest lucru presupune sa observam in ce fel ne afecteaza, sa incercam sa eliminam cauzele, sa rezolvam problemele sau sa cerem ajutor de specialitate pentru a reduce stresul la care suntem expusi zi de zi.

In ceea ce priveste stresul acut avem la indemana o modalitate foarte accesibila de a-i face fata –  felul in care gandim.

Cum folosesti stresul in favoarea ta

O serie de studii au documentat influenta pe care felul in care gandim o are asupra felului in care organismul nostru reactioneaza.

Doua aspecte mi s-au parut foarte importante in acest sens pentru a sustine ideea ca stresul acut nu e nociv, decat daca noi credem asta.

Regula 1: Ai incredere in abilitatile tale

Asa cum spuneam in prima parte a articolului o componenta importanta a stresului este evaluarea pe care noi o facem situatiei si resurselor noastre de a-i face fata.

Daca evaluam situatia ca fiind periculoasa si pe noi ca putin pregatiti sa ii facem fata vom simti stres. In schimb daca evaluam situatia ca pe o provocare si resursele noastre ca fiind suficiente pentru a-i face  fata vom avea o reactie similara stresului dar o reactie mai sanatoasa o organismului care in plus favorizeaza performanta.

Atat stresul cat si provocarile sunt caracterizate de activarea sistemului nervos simpatic (responsabil de reactia de “lupta sau fuga”) – diferenta consta in faptul ca atunci cand avem o provocare creste eficienta cardiaca, se dilata vasele sangvine periferice, si ne orientam spre a rezolva problema sau a ne atinge obiectivul. Acest tip de reactie este asociat cu performante mai bune. Atunci cand evaluam situatia ca stresanta scade eficienta cardiaca, apare constrictia vaselor sangvine periferice si avem tendinta de a evita “pericolul”. Acest tip de reactie ne afecteaza pe moment capacitatea de luare a deciziilor iar pe termen lung a fost asociata cu declin cognitiv mai rapid si probleme cardiace.

Cu alte cuvinte felul in care gandesc despre o situatie si resursele mele de a-i face fata ma poate ajuta sa-i fac fata si poate contribui la o sanatate mai buna pe termen lung.

Nu stresul e cel care ne omoara, ci felul cum reactionam la el

Hans Selye

 

Spre exemplu schimbam locul de munca. Evaluam aceasta situatie ca fiind importanta, poate dificila asadar stresul poate sa apara. Daca evaluam ca nu avem abilitati suficiente pentru a face fata la locul de munca ne vom simti tensionati, vom fi atenti la orice indiciu care ne arata ca ceilalti nu ne apreciaza munca, ne va fi greu sa ne concentram pe ceea ce avem de facut si ne vom simti foarte ineficienti.

In schimb daca luam in considerare ca am obtinut locul de munca in urma unui interviu, asadar se presupune ca am abilitatile de a face fata postului, trebuie doar sa dau tot ce am mai bun. Voi fi mai concentrat pe ceea ce am de facut, nu voi fi relaxat insa voi fi motivat sa am performanta cat mai buna si voi avea resurse suficiente sa ma concentrez pe sarcinile mele.
In care dintre cele doua situatii credeti ca voi avea o performanta mai buna?

Conteaza foarte mult cum ne formulam obiectivele, daca imi spun “trebuie sa lucrez foarte bine ca sa nu ma concedieze” voi percepe situatia ca fiind periculoasa. Asta ma va face mai anxioasa, mai putin motivata si mai putin eficienta. In schimb daca imi propun “vreau sa fac treaba buna la noul loc de munca sa le arat ca au un angajat valoros” voi vedea situatia ca pe o provocare, acest lucru ma va face mai eficient, mai concentrat si mai motivat sa ma implic in sarcini.

Regula 2: Daca tu crezi ca te ajuta, te va ajuta

Cel de-al doilea aspect e legat de modul in care gandim despre reactiile organismului nostru la factorii de stres. Daca evaluam reactiile organismului nostru la factorul de stres ca fiind benefice – stresul are un efect pozitiv asupra performantei. Astfel daca incepand de azi va spuneti ca emotiile pe care le aveti inainte de a vorbi in fata unui public va ajuta sa va concentrati mai bine pe ceea ce aveti de facut, sa fiti mai motivat si mai eficient exact asta se va intampla. Nu veti mai interpreta negativ toate semnalele ca aveti emotii si va veti simti mai increzatori si mai eficienti.

Aceasta modificare in felul in care gandim despre reactiile organismului nostru la stres poate sa modifice aceste reactii in manifestari specifice unei provocari, asadar nu mai traim stres ci vedem provocari.

Desi se pare ca oamenii au o tendinta relativ stabila de a vedea o situatie dificila ca fiind stresanta sau o provocare, aceasta tendinta poate fi modificata fie prin efort voluntar fie prin sprijin psihologic.

Primul pas in lupta cu stresul este sa il transformam – stresul e un mesaj ca anumite conditii din mediu se schimba si noi trebuie sa ne adaptam. Avem de ales sa ne ingrijoram, sa catastrofam sau sa ne pregatim resursele si sa luam situatia ca pe o provocare. Ceea ce studiile recente ne arata este ca cea de-a doua alternativa este mult mai sanatoasa nu doar pe termen scurt la nivel de emotii ci si in ceea ce priveste efectele asupra sanatatii noastre pe termen lung.

Felul in care gandim poate sa ne ajute sau sa ne faca rau, daca noi credem ca un anumit lucru ne poate ajuta ne va ajuta, asa ca de ce nu am vedea mai multe provocari in jur si mai putine amenintari.

Daca aveti nevoie de sprijin psihologic puteti sa ma contactati la 0756/815920 sau lasati un mesaj in formularul de contact.

Lasa un comentariu