Cum recunosti anorexia si bulimia

De foarte multe ori nu recunoastem la timp aparitia unei tulburari alimentare si nu o luam suficient de devreme in serios. Acest lucru se intampla si pentru ca majoritatea persoanelor au urmat o dieta la un moment dat in viata incercand sa slabeasca si nu consideram ca ceva iesit din comun cand sotia, o prietena, fiica sau sora noastra ne spune ca nu mananca anumite lucruri sau mananca foarte putin.

Situatia evolueaza treptat si de obicei constientizam ca e o problema doar in momentul in care deja situatia este foarte serioasa – persoana afectata are o greutate foarte scazuta, ajunge sa manance foarte putin sau sa ascunda mancarea, mananca doar singura, apar alte probleme de sanatate sau comportamentul alimentar este deja foarte afectat.

Care sunt tulburarile alimentare

Scopul descrierii nu este un diagnostic, ci mai degraba sa ofere un sprijin in a identifica posibile semne ale unei probleme alimentare la tine sau la cineva apropiat pentru a putea, daca este cazul, sa ceri sprijin de specialitate unui psihoterapeut sau unui centru de tratament al tulburarilor alimentare.

Anorexia

Anorexia este printre cele mai cunoscute probleme alimentare. Se estimeaza ca aproximativ una din o suta de adolescente au anorexie, in timp ce la varsta facultatii numarul creste la patru din o suta. Anorexia, la fel ca si restul problemelor alimentare este mult mai frecvent intalnita la fete decat la baieti. Din pacate consecintele acestei probleme pot sa fie foarte serioase, doua din zece persoane cu anorexie, care nu urmeaza tratament, mor din cauza acestei probleme. Acest procent scade foarte mult cand vorbim de persoanele care urmeaza un tratament.

Cum recunosc anorexia

1. Persoana cu anorexie mananca mult mai putin decat ar avea nevoie pentru a slabi sau a-si mentine o greutate foarte scazuta, de obicei are un indice de masa corporala (Body Mass Index, BMI) mai mic de 17.5 (pentru adulti).

2. Persoanei ii este foarte teama sa ia in greutate sau sa se ingrase, chiar daca este semnificativ subponderala si are o serie de obiceiuri care previn luarea in greutate.

3. Persoana se va simti grasa si/sau nu va constientiza cat de periculos de scazuta este greutatea ei.

4. Persoana va acorda o importanta foarte mare formei, greutatii corpului si controlului acestora: persoana isi evalueaza propria valoare aproape exclusiv in functie de cum arata si/sau in ce masura poate sa-si controleze forma/greutatea corpului.

5. In functie de durata problemei incep sa apara o serie de probleme fiziologice (lipsa menstruatiei), emotionale (iritabilitate, tristete, izolare) si cognitive (dificultati de concentrare, greutati in a lua o decizie) Poti gasi aici efectele pe care le are o greutate foarte scazuta.

Daca te-ai recunoscut in o parte din aceste descrieri sau ai recunoscut pe cineva apropiat e important sa vorbesti cat mai repede cu un psiholog sau cu un medic psihiatru. Asa cum spuneam anterior aceste descrieri nu tin locul unui diagnostic din partea unui specialist ci sunt aici pentru a te ajuta sa observi atunci cand o dieta merge prea departe si devine o amenintare pentru sanatatea sau chiar viata ta sau a cuiva apropiat.

Bulimia

Se estimeaza ca aproximativ 4 din 100 de fete au bulimie, iar aproximativ jumatate din persoanele cu anorexie dezvolta bulimie dupa o perioada. La fel ca si anorexia, bulimia poate sa duca la efecte foarte negative asupra sanatatii fizice de aceasta data nu datorita greutatii foarte scazute ci datorita alimentatiei dezechilibrate si efectelor negative ale comportamentelor compensatorii – provocarea vomei, folosirea laxativelor, sport excesiv.

Cum recunosc bulimia

Simptomele care ne ajuta sa recunostem bulimia sunt:

1. Episoade frecvente de mancat compulsiv (binge eating). Se considera ca este un episod de mancat compulsiv atunci cand:

– persoana consuma intr-o perioada scurta de timp (de ex. 2 ore) o cantitate foarte mare de mancare comparativ cu ceea ce ar manca alte persoane in acelasi context

– in acea perioada persoana simte ca nu are control asupra a ce si cat mananca.

2. Comportamente compensatorii pentru a preveni luarea in greutate: persoana isi provoaca voma, foloseste frecvent laxative sau diuretice, are o dieta foarte stricta sau face sport in exces.

3. Felul in care persoana se evalueaza pe sine este puternic influentat de forma si greutatea corpului, de masura in care persoana poate sa si le controleze si/sau de controlul asupra propriei alimentatii, la fel ca si in cazul anorexiei.

Si in anorexie pot sa apara episoade de mancat compulsiv insa diferenta o face greutatea persoanei. La persoanele cu anorexie greutatea va fi foarte scazuta in timp ce persoanele cu bulimie au de obicei o greutate normala.

Tulburarea de mancat compulsiv

Una din trei persoane care incearca sa slabeasca sufera de tulburarea de mancat compulsiv.

Cum recunosc tulburarea de mancat compulsiv

1. Episoade frecvente de mancat compulsiv in care apar cele doua caracteristici descrise anterior – consumul unei cantitati mari de mancare si sentimentul de lipsa a controlului asupra comportamentului alimentar in acel episod.

2. Episodul de mancat compulsiv este asociat cu minim trei din urmatoarele

– mananca mult mai repede decat de obicei

– mananca pana cand se simte inconfortabil de plin

– mananca cantitati mari de alimente desi nu ii este foame

– manaca singur sau se simte jenat de cat manaca

– se simte dezgustat de propria persoana, deprimat sau vinovat dupa episodul de mancat compulsiv.

In general tulburarea de mancat compulsiv apare la persoane cu o greutate normala sau supraponderala. La fel ca si in cazul anorexiei si bulimiei e important sa cereti sprijin de specialitate daca v-ati recunoscut in descriere sau ati recunoscut pe cineva apropiat.

Pe termen lung tulburarile alimentare ne afecteaza semnificativ nu doar emotional ci devin de multe ori cauze pentru probleme fizice serioase. Chiar daca se aplica doar o parte din caracteristicile unei tulburari alimentare aceste simptome pot constitui o problema serioasa care necesita sprijin de specialitate.

Majoritatea persoanelor, cam jumatate dintre cei care cer sprijin, nu intrunesc toate criteriile pentru anorexie, bulimie sau tulburarea de mancat compulsiv insa au simptome care le afecteaza starea emotionala, functionarea de zi cu zi si relatiile sociale. Prin urmare chiar daca ati recunoscut doar o parte din simptome ar fi important sa discutati cu un specialist pentru o evaluare.

Cum apar si se mentin anorexia si bulimia

Anrexia si bulimia au un nucleu central comun si anume faptul ca persoanele cu aceste probleme acorda o importanta foarte mare greutatii si formei corpului lor. Cu alte cuvinte se considera valorosi doar daca reusesc sa atinga sau sa mentina o anumita greutate sau forma a corpului. Pentru majoritatea persoanelor valoarea proprie e data de aspecte diferite – de la munca pe care o fac, la relatiile pe care le au sau obiectivele pe care si le propun – la persoanele cu o tulburare alimentara rolul central in autoevaluare este dat de felul in care arata si de controlul asupra greutatii si formei corpului.

Preocuparea fata de forma si greutatea corporala se manifesta fie prin cantarire frecventa sau privit in oglinda si focalizat pe zonele percepute ca necorespunzatoare sau masurarea corpului –  talie, circumferinta picioarelor, etc. Sau dimpotriva poate sa apara teama de confruntarea cu propria imagine – aceste persoane evita sa se cantareasca, sa se priveasca imbracate sumar. Ambele atitudini mentin importanta crescuta acordata formei si greutatii corpului.

O parte din persoanele cu anorexie si bulimie au nucleul central putin diferit si anume focalizarea nu este neaparat pe propriul corp ci pe alimentatie. Cu alte cuvinte ei se considera valorosi daca reusesc sa isi controleze comportamentul alimentar. Daca este prezenta doar aceasta caracteristica persoana nu se va cantari mai des sau nu va evita neaparat cantarirea in schimb isi va concentra intreaga capacitate de control pe a monitoriza si controla ce, cand si cat mananca. In acest caz persoana isi va numara caloriile, va cauta in meniurile restaurantului si va calcula cate calorii are un anumit fel de mancare inainte de a merge sa manance, va evita sa manance o serie de alimente si isi va dezolta o serie de reguli foarte stricte pentru a-si controla alimentatia.

Foarte frecvent cele doua nuclee apar simultan la persoanele cu o tulburare alimentara si influenteaza semnificativ obiceiurile alimentare, comportamentele de control al greutatii precum si greutatea corporala.

Comparativ cu persoanele care doar urmeaza o dieta, persoanele cu o tulburarea alimentara nu au doar niste reguli generale legate de cum ar trebui sa manance ci au foarte multe reguli rigide, foarte clare si foarte restrictive care au ca si scop limitarea cantitatii de mancare pe care o consuma. Aceste reguli sunt diferite de la persoana la persoana dar in general se refera la ce nu are voie sa manance deloc (foarte frecvent paine, si alte alimente percepute ca avand un continut caloric ridicat), cand ar trebui sa manance (multe persoane isi reduc foarte mult numarul meselor intr-o zi, evitand in general mesele de seara) si nu in ultimul rand cat ar trebui sa manance (fie estimat in numarul de calorii – care de multe ori e supraestimat, fie isi aloca portii mult mai mici decat o portie normala sau mananca mancaruri voluminoase dar cu un continut caloric scazut, de ex. o salata).

Toate aceste reguli fac ca o masa sa devina un moment stresant si gandurile legate de mancare, de cum poate face sa respecte regulile devin tot mai frecvente si afecteaza tot mai mult capacitatea persoanei de concentrare. mancatul cu alte persoane in oras la la momente speciale devine o sursa majora de stres fiind deseori evitat sau implicand foarte mult stres.

Atunci cand aceste reguli sunt urmate strict duc la o scadere semnificativa in greutate, atunci cand greutatea scade sub un BMI de 17.5 vorbim deja de anorexie. Infometarea si greutatea scazuta determina o serie de probleme atat la nivel psihic cat si fizic – poti citi mai mult despre ele in articolul “Ce efecte poate sa aiba o dieta stricta“- aceste probleme sunt foarte importante deoarece o parte mentin tulburarea alimentara (preocuparea excesiva legata de mancare, retragerea sociala) o parte sunt periculoase pentru viata persoanei (problemele cardiace) sau greu reversibile (efectele asupra sistemului osos) si majoritatea afecteaza semnificativ functionarea persoanei acasa, la munca sau in relatiile sociale (problemele de concentrare, problemele de somn, greutatile in a lua decizii).

Pe fondul restrictiilor alimentare, la unele persoane, apar episode de mancat compulsiv in care persoana are senzatia de pierdere a controlului asupra a ce si cat mananca – de obicei in aceste momente persoana consuma mult mai multa mancare decat in mod obisnuit sau mananca alimente pe care le evita in general. Aceste episoade sunt asociate cu vina, rusine si in general dupa un episod de mancat compulsiv persoana isi rigidizeaza si mai mult regulile, mentinand astfel un cerc vicios intre restrictii severe si episoadele de mancat compulsiv. Cu cat mancatul este mai rigid, cu cat persoana mananca mai putin sau are mai multe alimente interzise cu atat e mai probabil sa apara un episod de mancat compulsiv.

Pentru a compensa episodele de mancat compulsiv persoanele pot dezvolta o serie de comportamente compensatorii – provocarea vomei, utilizarea in exces a laxativelor sau diureticelor, sport excesiv – pentru a elimina caloriile consumate in episoadele de mancat compulsiv.

Pentru foarte multe persoane cu o tulburarea alimentara devin problematice efectele secundare ale infometarii – procuparea excesiva legata de mancare, problemele de somn, dificultatile de concentrare si/ sau episoadele de mancat compulsiv. In general acestea aduc persoana la psihoterapeut.

In cazul anorexiei si bulimiei foarte frecvent persoana nu constientizeaza gravitatea situatiei si are senzatia ca poate oricand sa revina la o alimentatie normala si echilibrata, de multe ori abia odata cu inceputul psihoterapiei constientizeaza cat de dificil e sa iti reglezi comportamentul alimentar si cat de mult i-a fost afectata viata de zi cu zi si sanatatea fizica si psihica de problema alimentara. De multe ori viata persoanei cu anorexie sau bulimie devine tot mai limitata – preocuparile, activitatile placute, socializarea sunt inlocuite cu activitati si ganduri legate de mancare.

O tulburare de comportament alimentar are tendinta sa se auto-intretina prin o serie de cercuri vicioase si de obicei se agraveaza tot mai mult, sau se transforma (de obicei anorexia in bulimie) fara tratament adecvat. Chiar daca sunt denumite tulburari ale comportamentului alimentar acestea nu se reduc si nu afecteaza doar alimentatia persoanei ci intreaga functionare a persoanei – de la eficienta la locul de munca – afectata de problemele de concentrare si greutatile in luarea deciziilor, la sanatatea fizica afectata grav si uneori irecuperabil – probleme cardiace sau problemele sistemului osos.

Fiecare dintre noi are obiective, planuri, vise, avem o imagine despre cum am vrea sa fie viata noastra. Daca ai o problema alimentara e posibil sa fii lasat de ceva timp deoparte aceste vise si sa te gandesti la ele cu o usoara tristete deoarece par tot mai greu de atins. Daca inca mai crezi ca atunci când vei ajunge la greutatea dorita vei depune efort sa iti atingi obiectivele incearca sa iti amintesti de cate ori s-a schimbat cifra pe care ti-o dai ca greutate dorita si imagineaza-ti cum va fi viata ta in 5 ani daca mergi mai departe in acest fel.

Poti sa iesi din cercurile vicioase ale anorexiei si bulimiei si sa iti recastigi viata insa  e nevoie sa ceri ajutor pentru a gasi cele mai bune strategii pentru a face acest lucru. Alege tu cum vrei sa iti fie viitorul si nu lasa ca lucrurile sa mearga de la sine. Cere ajutor pentru a depasi problema de comportament alimentar.

Pentru Psihoterapie in Cluj Napoca ma puteti contacta la 0756 815920 sau prin formularul de contact.

* Descrierea anorexiei si bulimiei si a elementelor esentiale implicate in acestea – supraevalaurea importantei greutatii si formei corpului si controlului acestora si suprevalaurea importantei controlului alimentatiei, obiceiurile alimentare, controlul greutatii si greutatea corporala – am realizat-o pe baza teoriei cognitiv-comportamentale transdiagnostice a tulburarilor alimentare dezvoltate de Christopher G. Fairburn.

* Schema prezentata a fost dezvoltata de Fairburn ca si model de conceptualizare transdiagnostica a tulburarilor de comportament alimentar.

Daca doriti sa intelegeti mai bine tulburarile alimentare si tratamentele lor va recomand cateva resurse utile:

Cartea scrisa de C.G. Fairburn “Terapia cognitiv-comportamentala si tulburarile de comportament alimentar”

O carte pentru persoanele cu o tulburare alimentara cu pasi pe care ii pot face pentru a depasi episoadele de mancat compulsiv – Overcoming binge eating

Un ghid pentru a intelege mai bine tulburarile alimentare si tratamentul acestora.